Thorbjørn Jagland speră ca arestările de la punctele de frontieră să fie urmate de acţiuni contra corupţiei la nivel înalt. România transmite un semnal pozitiv Europei cu arestările din vămi, dar combaterea corupţiei nu trebuie să se limiteze la nivelul poliţistului de frontieră, ci să se facă simţită şi la nivel înalt. Este mesajul pe care-l transmite guvernanţilor de la Bucureşti secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland.

Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul", oficialul spune că vrea să fie sigur că primirea României în Schengen nu duce la o extindere a corupţiei şi criminalităţii organizate. Totodotă, Jagland admite că un caz Bercea Mondial cu „prietenii alese" este de neînchipuit în ţara sa, Norvegia.

„Adevărul": Raportul intermediar al Comisiei Europene critică modul în care Parlamentul român a blocat investigarea cazurilor de corupţie în care sunt implicaţi aleşi. Sunt menţionate cazurile Ridzi şi Păsat. Ce semnal dă Europei această constatare?

Thorbjørn Jagland: Nu vreau să intru în detalii în privinţa celor două cazuri, dar România trebuie să fie mult mai fermă în lupta anticorupţie. Acesta este un lucru important din perspectiva aderării ţării dumneavoastră la Schengen. Totodată, Consiliul Europei are obligaţia clară să susţină combaterea corupţiei. În întrevederile pe care le-am avut la Bucureşti, aceasta a fost una dintre principalele teme de discuţie.

Domnule Jagland, care este, concret, legătura pe care o faceţi între lupta anticorupţie şi aderarea României la Schengen?

Există o legătură clară între cele două teme. Noi nu vrem, ca în momentul în care extindem această zonă europeană fără controale la frontiere, să ne confruntăm cu o răspândire a corupţiei, a crimei organizate şi a traficul de fiinţe umane. Nu putem extinde spaţiul Schengen fără ca, mai întâi, să fim mai duri în