Grăsuţii de azi sunt candidaţi se-rioşi la statutul de adult diabetic, dislipidemic sau hipertensiv. Sedentarismul şi alimentaţia necoresăpunzătoare fac din copiii vioi şi sănătoşi tineri apatici şi bolnavi. Statisticile pe ţară arată că Braşovul nu este un oraş lipsit de probleme în ceea ce priveşte aimentaţia. „În cadrul programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, depistez, alături de colegii medici de familie, copii supraponderali cu un stil de viaţă ce include o alimentaţie predominant rafinată de tip fast-food, bogată în dulciuri concentrate, băuturi carbogazoase şi în grăsimi animale, cu un excedent caloric important”, explică dr. Carmen Popa. De obicei, acestea se asociază, în adolescenţă, cu consumul de alcool, cu fumatul activ sau pasiv, chiar şi cu depresia, ce conduce de multe ori la inactivitate, antrenând apariţia, în viitorul apropiat sau îndepărtat, a multor temute afecţiuni. Ca şi adulţilor, nici copiilor nu le este deloc uşor sau comod să scadă în greutate şi, astfel, mare parte din copiii grăsuţi se transformă în adulţi obezi.

Indexul de masă

al corpului

Obezitatea este cauzată de doi factori simpli – o dietă nesănătoasă (în mod tipic prea bogată în zahăruri şi grăsimi) şi lipsa exerciţiului fizic. Ocazional, pot fi implicaţi şi alţi factori, spre exemplu un sindrom genetic rar numit Prader – Willi, când există probleme în controlarea senzaţiei de foame. Hipotiroidismul şi sindromul Cushing, de asemenea, pot provoca obezitate. „Pentru a verifica dacă cineva apropiat dumneavoastră este obez, trebuie calculat indexul de masă al corpului (IMC=BMI) prin următoarea formulă: greutatea (în kg) împărţită la pătratul înălţimii (în metri). Un IMC de 18,5 până la 25 reprezintă o greutate normală, în timp ce o valoare cuprinsă între 25 şi 30 semnifică o greutate peste normal, iar indicele IMC de peste 30 indică o obezit