Guvernul va introduce taxa pe pârloagă, pentru a stimula proprietarii să îşi îngrijească pământul. Agricultorii susţin că, înainte de a pune biruri, statul ar fi trebuit să gândească şi o metodă prin care ţăranii să fie stimulaţi să îşi lucreze terenurile. Sursa: ARHIVA EVZ

O bună parte din populaţia de la sate este formată din bătrâni, care nu mai pot face agricultură. Cum nici nu au bani pentru a-şi achiziţiona utilaje şi nici încredere de a-şi da terenurile în arendă, de teamă să nu fie păcăliţi, ţăranii lasă suprafeţe din ce în ce mai mari nelucrate.

Anul acesta, circa trei milioane de hectare au fost lăsate pârloagă. Dacă ar fi cultivate, statul ar câştiga din impozite aproximativ 330 de milioane de euro. Nelucrate, aceste terenuri pun în pericol şi culturile din împrejurimi.

''Dacă discutăm din punct de vedere al resurselor, decizia de a introduce taxa pe pârloagă este corectă. Ca fermier, investeşti mulţi bani pentru a-ţi cultiva pământul: faci lucrări cu utilajele, cumperi pesticide, ierbicide. Dacă vecinul nu îşi îngrijeşte terenul, dăunătorii migrează către propriile culturi. Deci, cheltuieşti alţi bani. Dacă le oferi un preţ bun pentru arendă, refuză, căci oricum primesc subvenţii'', ne-a declarat Daniel Botănoiu, directorul executiv al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli (FNPAR).

Bani puţini pentru săraci

Totuşi, înainte de a institui noi taxe, statul ar fi trebuit să găsească o metodă prin care proprietarii de terenuri să fie stimulaţi să le ofere spre arendare, în condiţiile în care programul naţional specific se încheie la finele acestui an. În plus, suma de 100 de euro/hectar/an oferită de stat nu este suficient de mare pentru a fi atractivă.

''Pentru micul producător, introducerea taxei este o problemă, deoarece nu există o infrastructură. E la fel ca şi la parcări: dăm ame