Trăim mai puţin, avem toate bolile sărăciei şi pierdem banii din sănătate. Acestea sunt consecinţele unui sistem bolnav. Sistemul sanitar stă sub semnul improvizaţiei. Un studiu al Societăţii Academice Române arată că priorităţile în sănătate s-au schimbat odată cu guvernările. Raportul „Sfârşitul medicamentelor?“
„Îţi trimit un pacient, ai puţin timp să-l vezi?”. „Nu merge telefonul spitalului, sun de pe mobilul meu”.
„N-am targă, se sprijină de brancardier”. Acestea sunt discuţii frecvente între medicii din spitalele româneşti, arată un studiu al Societăţii Academice Române (SAR), intitulat „Sfârşitul medicamentelor?”.
Sistemul de sănătate din România nu are la bază reguli clare de funcţionare, ci stă sub semnul improvizaţiei. Acest lucru duce la risipă de resurse financiare şi la o calitate scăzută a serviciilor medicale. Cercetarea arată că indicatorii de sănătate sunt dezastruoşi.
1 Speranţa de viaţă, cu 7 ani mai scăzută decât în UE
Un austriac trăieşte, în medie, 80,7 ani, iar un ceh 77 de ani. Prin comparaţie, un român poate spera să trăiască numai 73, 5 ani.
În condiţiile în care vârsta de pensionare va fi de 65 de ani, aceeaşi ca şi în celelalte ţări UE, puţini români vor ajunge să se bucure de pensie după o viaţă de muncă.
„Sunt mai mulţi factori care influenţează speranţa de viaţă scăzută de la noi din ţară. În primul rând este gradul de educaţie. Persoanele cu studii superioare au o speranţă de viaţă mult mai mare. În al doilea rând, românii nu sunt obişnuiţi să meargă din timp la doctor, au un stil de viaţă haotic, iar acest lucru influenţează speranţa de viaţă“, consideră Bogdan Voicu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii.
2 Ne macină Tuberculoza, hepatitele şi infecţiile cu paraziţi
România are de 10-15