Într-o încăpere modestă de la Sala Polivalentă, zeci de copii învaţă să fie „muschetari“. Foarte mulţi au ajuns aici după ce s-au îndrăgostit de celebrele personaje d'Artagnan, Athos, Porthos şi Aramis.

De cum intri în „împărăţia“ lor te izbeşte un miros de lucruri vechi amestecat cu transpiraţie. La mijlocul sălii, o plapumă de culoare neagră împarte încăperea în două. Aici se antrenează nu doar scrimerii, dar şi alţi sportivi.

I-am găsit pe copii efectuând exerciţii de încălzire. Câţiva dintre ei sunt novici în această lume. După câteva minute, şi-au luat echipamentele albe şi spadele, săbiile sau floretele, şi câte doi, au început să lupte.

Cum au devenit „muschetari“

„Eu practic scrima de la vârsta de şapte ani. Am ales acest sport pentru că am fost pasionat de romanul «Cei trei muschetari» a lui Alexandre Dumas. Părinţii au fost foarte bucuroşi când au aflat că doresc să fac scrimă“, spune Mihai Tănase (11 ani). Scrimerul a participat la două competiţii din oraşul Nikolaev (Ucraina), unde a ocupat locul întâi şi trei la categoria cadeţi (U-17).

Nichita Iachimciuc (12 ani) a devenit „muschetar“ în urmă cu jumătate de an. „Am decis să fac scrimă pentru că sunt pasionat de jocurile de calculator cu tematică istorică, despre cavaleri şi gladiatori“, ne povesteşte el.

„E bine pentru copilul meu să aibă o ocupaţie în afara orelor de la şcoală. Scrima îl ajută să se dezvolte atât fizic, cât şi mental. Mai bine să practice un sport decât să umble pe drumuri“, afirmă Irina, mama unuia dintre „micii muschetari“, în timp ce-şi aşteaptă odrasla să iasă de la antrenamente.

Marea problemă, lipsa de finanţe

Micii scrimeri sunt ghidaţi de sportivi cu experienţă, cei care ne reprezintă şi pe arenele internaţionale. „Scrima se poate dezvolta şi la noi. Sportivilor trebuie să le fie asigurate condiţii bune de antrenament şi să existe