Imperativul financiar al lichidităţii se intersectează cu cel politic şi al siguranţei naţionale. Săptămâna trecută autorităţile americane au anunţat un acord prin care fonduri de investiţii suverane din Singapore şi Abu Dhabi se obligă să nu îşi utilizeze capitalul în scopuri politice. Iniţiativa reflectă nu numai interdependenţa, dar şi o balanţă foarte delicată a puterii între cele două părţi. De asemenea, ea mai arată importanţa lucidităţii într-un

Imperativul financiar al lichidităţii se intersectează cu cel politic şi al siguranţei naţionale.

Săptămâna trecută autorităţile americane au anunţat un acord prin care fonduri de investiţii suverane din Singapore şi Abu Dhabi se obligă să nu îşi utilizeze capitalul în scopuri politice. Iniţiativa reflectă nu numai interdependenţa, dar şi o balanţă foarte delicată a puterii între cele două părţi. De asemenea, ea mai arată importanţa lucidităţii într-un context macroeconomic global foarte volatil.

Fondurile de investiţii suverane, cunoscute şi după acronimul termenului englezesc SWF (de la sovereign-wealth funds), nu sunt o prezenţă nouă în capitalismul global. Controlând circa 1,7 mii de milarde de euro, ele reprezintă o forţă financiară imposibil de ignorat în orice circumstanţe. În contextul unor pieţe financiare din care lichiditatea dispare pe zi ce trece, SWF-urile devin relativ repede „cumpărătorul de ultimă instanţă“, un imens robinet de capital încă deschis, când altele par să fi secat. Această sursă de capital este cu atât mai atrăgătoare cu cât scăderile burselor „însetează“ marile companii vestice şi le fac acţiunile mult mai rentabile pentru investitorii dispuşi să cumpere pachete de active pe termen lung.

Atractivitatea SWF-urilor ca surse de lichiditate în pieţe dominate de anxietate dă dureri de cap g