Jurnalul Naţional a organizat ieri o dezbatere pe tema noii legi a educaţiei
Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, autonomia universităţilor şi pericolul politizării conducerii acestora au fost doar câteva dintre subiectele analizate ieri de principalii factori implicaţi în învăţământ la dezbaterea organizată de Jurnalul Naţional la Muzeul Naţional "George Enescu" din Capitală pe tema noii legi a educaţiei. La discuţii au participat reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, liderii federaţiilor sindicale din Educaţie, parlamentari, reprezentanţii studenţilor, elevilor şi ai asociaţiilor de părinţi.
La dezbaterea moderată de redactorul-şef Victor Ciutacu, deputatul PNL Adriana Săftoiu a deschis discuţia legată de trecera clasei a IX-a la gimnaziu, arătând că această măsură ar fi o capcană pentru elevii din mediul rural, care astfel ar putea fi determinaţi să abandoneze şcoala după încheierea acestui ciclu de învăţământ obligatoriu. Aceeaşi idee a fost susţinută şi de senatorul PSD Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, care a precizat că singura soluţie bună cu adevărat pentru elevii din mediul rural a fost cea prin care învăţământul obligatoriu era de zece ani, nu de nouă, şi în nici un caz prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu. "Clasa a IX-a trimisă la gimnaziu nu este un pas înainte, ci un pas înapoi. Se spune că o să câştigăm clasa pregătitoare, pentru că o facem obligatorie, dar dacă ne uităm în datele statistice, acum, grupa pregătitoare cuprinde 95%-97% din copiii acestei generaţii, deci dacă o facem obligatorie nu câştigăm mare lucru. Câştigam cu clasa a X-a, mai ales pentru elevii din mediul rural, pentru că statul îi trimitea spre liceu, prin obligativitatea primelor două clase de liceu, şi atunci părinţii, pentru ultimele două clase, în proporţie de 97% îi ajutau să termine", a explicat Ecaterina Andronescu.
@
