Profesor de zeci de ani al Universităţii Berkeley, A. James Gregor este un important şi recunoscut cercetător al marxismului, bolşevismului, fascismului italian şi naţionalsocialismului.
În ultima sa exegeza despre fenomenul totalitar, istoricul excelează atunci când examinează originile fascismului italian, ultranaţionalismul salvaţionist promovat de filosoful hegelian Giovanni Gentile, pe care Mussolini a reuşit să îl convingă să adere la regimul fascist, convertindu-l într-unul dintre partizanii acestuia. Cum a fost posibil ca un filozof atât de subtil să susţină un regim represiv, anti-umanist şi visceral anti-individualist rămâne una dintre cele mai tulburătoare dileme ce ţin de istoria generală a auto- amăgirii intelectualilor, sau, cu alte cuvinte, a intoxicării de sine prin adeziunea la regimuri liberticide. Giovanni Gentile şi Carl Schmitt în cazul extremei drepte, Antonio Gramsci şi Georg Lukacs, în cazul extremei stângi, sunt doar cele mai faimoase exemple ale fascinaţiei pentru dogme totaliste, totalizante şi totalitare. Elementul comun în toate aceste cazuri a fost ceea ce filozoful Mark Lilla a numit mentalitatea tiranofilă.
A. James Gregor examinează o serie de etape fundamentale ale istoriei intelectuale cu scopul de a explica conţinutul cvasi-religios al ideologiilor totalitare. Cercetătorii ideilor radicale vor găsi o analiză pertinentă a viziunilor politice şi ale căutărilor în direcţia unei salvări imanente din scrierile lui Hegel, Moses Hess, Feuerbach, Marx, Richard Wagner, Lenin, Mussolini, Hitler, Alfred Rosenberg şi ale altor autori mai puţin cunoscuţi. Din acest punct de vedere, cartea este un excelent ghid pentru o arheologie a ideilor totalitare şi a năzuinţei pentru o comunitate purificată social şi etno-rasial. Este surprinzător însă că profesorul Gregor nu se angajează într-un dialog cu unii dintre cei mai importanţi autori ca
