Arieratele administraţiilor publice locale au crescut la 1,18 miliarde de lei la sfârşitul lunii ianuarie, echivalentul a 265 de milioane de euro, în creştere faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului trecut, de circa 850 de milioane de lei, respectiv 190 de milioane de euro, a declarat, miercuri seara, pentru gândul ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.
Cu câteva ore înainte de acest anunţ, Guvernul a încercat să achite o parte din datorii, adoptând un act normativ care cuprinde măsuri de reducere a arieratelor primăriilor şi consiliilor judeţene, cu menţiunea că acestea pot împrumuta bani doar pentru strngerea acelor datorii aferente proiectelor prevăzute în bugetele locale.
"Guvernul a aprobat textul acestei ordonanţe de urgenţă, prin care se intenţionează o corecţie rapidă a unor disfuncţionalităţi sau piedici în mai multe domenii din sfera financiar-fiscală", se arată pe pagina oficială a executivului, fără a se oferi însă detalii suplimentare.
Dicţionar de termeni. Ce sunt arieratele
Arieratele sunt datoriile a căror dată scadentă a fost depăşită cu 90 de zile. Executivul s-a angajat prin acordul preventiv de tip stand-by semnat în 2011 cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) să reducă arieratele administraţiei locale cu 5% în fiecare lună.
"Au mai ieşit facturi la suprafaţă. Astăzi (miercuri, n.n.) am aprobat în guvern o ordonanţă pentru organizarea unor măsuri financiar-fiscale prin care se prevede plata cu prioritate a arieratele aferente cheltuielilor care au avut prevederi bugetare. Sunt cazuri de investiţii publice care s-au făcut în absenţa unor prevederi bugetare. Sunt facturi aferente unor proiecte care nu au avut niciodată aprobare bugetară. Nu-l împrumut eu să plătească proiectele care nu au fost aprobate. Este până la urmă şi o reducere a hazardului moral", a explicat Voinea.
În ceea ce priveşte
