A adus tradiţia germană de fabricare a berii din Bavaria în inima Ardealului. Thomas Emmerling spune că l-a prins „microbul transilvan" şi nu vrea să mai plece.
Thomas Emmerling este un neamţ stabilit la Cluj-Napoca care distribuie bere germană în restaurantele şi puburile din Transilvania. A participat săptămâna trecută la o degustare de bere la Centrul Cultural German din Cluj-Napoca şi le-a prezentat invitaţilor câteva dintre sortimentele de bere pe care le distribuie de cinci ani doar în zona Transilvaniei. Este vorba de sortimentele berii Veldensteiner, bere ce poartă numele unui castel vechi din landul german Bavaria.
Relaxat, cu berea în mână, el le-a explicat „degustătorilor" de ocazie care sunt diferenţele dintre berea germană şi cea românească. A început prin a zice că românii nu beau mai multă bere decât nemţii. Nu-i place că aici se cumpără bere la PET, fiindcă berea nu poate fi savurată astfel. „Doamnele ştiu savura mai bine berea decât domnii deoarece beau mai puţin", crede neamţul, a cărui băutură preferată este - paradoxal - vinul.
„O bere pentru cei care beau vin"
Să faci bere e o adevărată artă. La nemţi, legea purităţii berii din 1516 e sfântă. Niciun producător local nu se abate de la regulă. „În Germania există puţine firme producătoare de bere care nu respectă legea clarităţii berii, adică nu folosesc nimic altceva decât apă, malţ şi hamei. Doar cantităţile diferă şi modul în care e produsă berea. Ei fac asta cu multă dragoste şi devotament şi o văd ca pe o artă", explică Emmerling.
Spre deosebire de nemţi, în România sunt multe societăţi care fac bere în cantităţi industriale. Pentru Thomas Emmerling, berea românească e mai slabă ca tărie şi nu e la fel de aromată decât cea germană. „Aici se face bere pentru cei care beau vin. Berea românească nu are un gust la fel de intens, deoarece aici se pune porumb în bere şi