Expert consultant în biometrie şi statistică, dl dr. Johannes C. Vester a contribuit la planificarea şi prelucrarea datelor din peste 150 de studii clinice randomizate, în întreaga lume. Despre capcanele statisticii medicale, despre cum trebuie interpretate şi cum pot fi răstălmăcite rezultatele publicate, dar şi despre modul în care clinicianul poate discerne informaţia reală de „zgomot“, aflăm din interviul realizat de dl dr. Aurel F. Marin, cu sprijinul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii.

interviu cu dr. Johannes C. Vester (Germania) – Cât de important este să stăpâneşti statistica, atunci când practici medicina? – Cred că foarte important este să ai o minimă înţelegere a lucrurilor care se întâmplă „în spatele cortinei“… Nu trebuie să foloseşti matematica, algebra. Trebuie doar să ştii despre ce este vorba. Dacă stai să te gândeşti, aproape toate tratamentele acceptate de autorităţile de reglementare se bazează pe studii clinice de un fel sau altul. Şi pe rezultatele produse de statisticieni. E important deci să ştii ce fac aceştia. Dar contează şi în cazul în care studiezi literatura de specialitate şi vrei să iei o decizie: ce articole sunt valoroase, de un nivel înalt, cu rezultate incontestabile, şi unde trebuie să fii prevăzător, unde informaţiile nu sunt suficiente sau ceva din interpretarea finală nu este tocmai corect. Te ajută deci să abordezi responsabil medicina, pentru propriii pacienţi, dacă stăpâneşti măcar noţiunile de bază asupra modului în care sunt prelucrate rezultatele. – Atunci când citeşti un articol dintr-o revistă ştiinţifică, găseşti tot felul de cifre… Cum ar trebui un medic practician să discearnă valorile corecte de cele greşite, făcând totodată abstracţie de „zgomotul“ cifrelor lipsite de semnificaţii? – Recomandarea mea este testul statistic propriu-zis. Orice tip de prelucrare