- Social - nr. 189 / 27 Septembrie, 2013 Fiind vorba de glia stramoseasca, se pune intrebarea: de ce statul roman accepta neconditionat impunerea Uniunii Europene ca, incepand cu anul 2014, sa vanda pamantul cetatenilor straini, atat timp cat Ungaria a legiferat imposibilitatea instrainarii pamantului dintre granitele sale cetatenilor altor state? Ce vor deveni cetatenii romani daca nu vor mai putea beneficia integral de exploatarea pamantului pe care s-au nascut? De ce trebuie sa acceptam acest dictat? Oare, acest dictat nu vine de la inaltul demnitar european, episcopul tradator Laszlo Tokes, care incearca prin toate mijloacele posibile sa ne atace, preconizand desfiintarea Tratatului de la Trianon, cu sumbrele ganduri ascunse de a renaste granitele Ungariei Mari, prin alipirea Transilvaniei? De ce acceptam asemenea atacuri, fara a da o replica pe masura? "Lantul de Aur” – Romania – nu mai stim sigur ce este si al cui este! Realitatea demografica s-a schimbat brusc. Suntem sub ocupatie, dar nu se vede nicio armata. Suntem colonizati de o populatie care a evoluat in corpul national ca fetusii din uter si care striga din toti bojocii: "Avem avere, avem valoare!”. Lumea de pe strada nu mai e cea pe care o stiam din copilarie, nu mai exista respect fata de aproapele nostru. In locul bunicii care ne spunea sa nu scuipam pe jos, a aparut bunicul care isi trimite nepotii dupa bautura. Peste tot, s-a asezat o duhoare care te sufoca. Cefele groase nu mai sunt de mult cartea de identitate sau pasaportul nu stiu cui. Cetateanul roman, cu lantul de aur de un kil jumate, ii bate obrazul profesorului care incearca sa-i educe odrasla, replicand: "Bine, bre, crezi ca esti mai destept. Ia, sa vad ce masina ai?” Despre Romania alternativa, Caragiale nu mai are ce spune. Populatia care ne inlocuieste nu mai e nici macar ridicola, este dincolo de asta, in sensul cel mai rau si primit