Numirile procurorilor-şefi, privatizarea CFR Marfă, proiectul Roşia Montană, modificarea Legii referendumului, Memorandumul cu Rompetrol, modificările Codului penal sau acciza la carburanţi şi bugetul de stat pe 2014 au fost teme care au creat în acest an o serie de discuţii, de tensiuni şi acuze între preşedintele Traian Băsescu şi Guvern, arată o retrospectivă realizată de Agerpres.

Puncte de vedere diferite asupra anumitor proiecte au existat şi între preşedinte şi Parlament, fie că a fost vorba de Statutul parlamentarilor sau de modificările aduse Codului penal. Traian Băsescu nu a ezitat să retrimită Parlamentului sau să conteste la Curtea Constituţională proiecte de acte normative asupra cărora viziunea sa era diferită de cea a Legislativului sau a Executivului.

Anul 2013 a fost şi cel în care Traian Băsescu a spus 'adio' Partidului Democrat Liberal şi şi-a anunţat susţinerea faţă de un nou proiect politic, Mişcarea Populară.

Tot în acest an, tensiunile dintre Parlament, Guvern şi Traian Băsescu au fost generate şi de dorinţa preşedintelui de a fi 'un mic horticultor'. Achiziţia unor hectare de teren agricol în judeţul Călăraşi de fiica sa cea mare a generat o serie de discuţii cu privire la legalitatea acestui proces şi chiar înfiinţarea unei comisii parlamentare.

Anul acesta, Traian Băsescu s-a numărat printre ultimii şefi de stat primiţi la Vatican de Papa Benedict al XVI-lea, cu puţin timp înainte ca acesta să demisioneze.

Tot în primăvara acestui an, Traian Băsescu a câştigat definitiv la Curtea de Apel Bucureşti procesul în care l-a dat în judecată pe omul de afaceri Dinu Patriciu şi a cerut despăgubiri de un leu pentru 'minciună şi trucarea unor filmări', după publicarea unui film în care preşedintele părea a lovi un copil la un miting electoral din 2004.

Dincolo de tensiunile din plan poli