La 26 aprilie 1986, explozia reactorului 4 de la centrala nucleară de la Cernobîl, din Ucraina, a generat un nor radioactiv care apoi a survolat o suprafaţă ce se întinde din vestul fostei URSS până în Europa de Nord, elementele cele mai periculoase fiind cesiul şi stronţiul.
Pe măsură ce norul radioactiv a înaintat, particulele pe care le conţinea s-au depus pe sol. În actuala Rusie, regiunea Briansk a fost cea mai afectată, fiind contaminate zone împădurite, scrie Le Nouvel Observateur, citat de NewsIn.
Incendiile de vegetaţie uscată mistuie, de luni, două hectare, la 60 de kilometri sud de centrala nucleară de la Cernobîl, au anunţat joi şi autorităţile ucrainene. Focul a izbucnit luni în localitatea Sosnivka, dar autorităţile, care asigură că nu este niciun pericol, spun că va fi stins la timp. Zona de securitate din jurul centralei de la Cernobîl se întinde pe o rază de 30 de kilometri.
Elementele radioactive cele mai periculoase lăsate "moştenire" de catastrofa de la Cernobîl sunt cesiul şi stronţiul, care pot agrava riscul de cancer şi malformaţii genetice, în caz de expunere prelungită. "Există o ameninţare mai mare în ceea ce priveşte cancerul şi mutaţiile în viitor, în special pentru copii, embrioni, în cazul femeilor însărcinate", a explicat Anton Korsakov, cercetător pe problemele mediului la Universitatea din Briansk, citat de cotidianul francez.
Unii experţi europeni spun totuşi că riscurile pentru sănătate rămân reduse, chiar dacă particulele radioactive din regiunile contaminate de accidentul de la Cernobîl sunt repuse în suspensie în aer de incendiile de pădure.
Cesiu 137 radioactiv ar putea fi transportat de vânt până în Suedia, dar riscurile sunt "mici, nesemnificative", a declarat Stig Husin, de la Autoritatea suedeză pentru Siguranţă Nucleară. "Dacă vântul suflă în direcţia corectă, se pot găsi urme de atomi radioact
