S-a mai inventat un teritoriu în care toţi îşi deşartă cunoştinţele. Ei bine, acest teritoriu este slăbirea, este cura de slăbire, este lepădarea de kilogramele în plus. Despre slăbire bârfesc vecinele de bloc; despre slăbire tăifăsuiesc cumetrii strânşi la un pahar cu strugure stors; despre slăbire se vorbeşte la televizor până aşa-zişii experţi fac clăbuci la gură; despre slăbire scriu absolut toate publicaţiile, şi cele de două foi, şi cele grăsane de 40 de foi.
Lângă jocul de integrame, iată un sfat cum să nu mai mănânci nimic pentru a te face precum Naomi Campbel. În furtuna asta nebunească, în care se face o întrecere ridicolă, care aruncă afară din corp cât mai multe zeci de kilograme în cât mai puţine săptămâni, se pierde din vedere un lucru, că întrecerea asta idioată se joacă tocmai cu organismul nostru. Vă daţi seama ce vijelie se declanşează în metabolismul corpului, în toate procesele organismului, atunci când dispar într-o lună vreo douăzeci şi ceva de kilograme? Totul se dă peste cap, dublat de faptul că pompierismul ăsta în slăbire asigură victoria de scurtă durată şi peste puţin timp omul revine la burduhanul de dinainte, ba de numeroase ori depăşeşte greutatea mare pe care o avea înainte de începerea curei.
Din toate câte puţin
Cura de slăbire trebuie condusă, după părerea mea, clar de un medic. Explică principiile adevăratei cure de slăbire medicul primar Mihaela Ionescu, de la Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "N.N. Paulescu". Cura de slăbire trebuie să însemne o slăbire sănătoasă. Cura nu trebuie să afecteze sănătatea. Nu există o cură de slăbire minune, nu există o cură universală care să se potrivească şi unei mame de 50-60 de ani şi unei studente mai plinuţe, şi unui adolescent dolofan, dar şi unui bărbat burtos. Cura trebuie să ţină cont de parametrii omului. Să ţină cont de bolile lu
