Secvenţele prezentate păreau a fi desprinse dintr-un film horror. O femeie tînără era înjurată, potrivit expresiei consacrate, ca la uşa cortului, de şoferul unui autobuz. Secvenţa s-a derulat în Bucureşti, pe una din arterele rutiere străbătute şi de mijloacele RATB, în zona de competenţă material-administrativă a Secţiei 2 de Poliţie. După ce i-a imputat verbal că nu i-a acordat prioritatea de bandă, individul mai întîi a scuipat-o, apoi a înjurat-o şi a sfîrşit prin a o lovi. Traumatismul facial a interesat oasele gurii care au fost serios afectate.
Spre mîndria lor, nici un bărbat nu s-a angajat spre apărarea tinerei agresate de barbarul şofer din cadrul RATB, numai nişte doamne au reacţionat şi domolit furia dezlănţuită a brutei. Victima a subliniat faptul că bătăuşul era băut, aburii etilici fiindu-i revărsaţi în faţă la momentul apropierii acestuia. Un exemplu clasic care permite diferenţierea dintre om şi neom, dintre şofer civilizat şi demenţă etilică care, s-a văzut de nenumărate ori, produce drame greu de imaginat. Psihologii susţin că asemenea atitudini sunt urmarea directă a tulburărilor de comportament superexcitat de gruparea oxidrilă îngurgitată în cantităţi mai mari sau mai mici.
Tot experţii în materia analizei comportamentului omenesc la volan susţin că autovehiculul în general este prelungirea materială a felului de a fi al celui ce şofează. Nu trebuie să mire pe nimeni faptul că cel care a obţinut recent permis de conducere suferă o transformare de-a dreptul inexplicabilă, de unde era ştiut ca om ponderat, bine crescut, educat, liniştit, cuviincios, odată cu brevetarea ca şofer au suferit mutaţii comportamentale care-i plasează în rîndul celor fără cei şpate ani de-acasă. Se ştie că noţiunea de criminalitate ascunde două faţete, criminalitatea constatată sau descoperită şi criminalitatea reală care ascunde tot ceea ce este rău