Apa care cade din ceruri aduce Regiei de Apa in jur de 30 de miliarde de lei lunar. Unii dintre ieseni sint nemultumiti de nivelul taxei. RAJAC sustine ca este un "serviciu" si nu o "taxa". Apa de ploaie a devenit o adevarata mana cereasca pentru RAJAC. Anual, regia obtine venituri frumoase numai din simplul fapt ca ploua. Iar daca nu ploua, taxa tot se aplica. In prezent, formula de calcul aplicata de RAJAC are la baza o valoare multianuala a precipitatiilor cazute. Lunar, numai din taxa pe "apa meteorica", furnizorul de apa isi rotunjeste veniturile cu aproximativ 3 milioane lei, adica in jur de 30 miliarde lei vechi. Adica, in 12 luni, RAJAC stringe 360 de miliarde de lei vechi.

Pentru RAJAC, apa de ploaie s-a dovedit a fi o adevarata afacere. Din 2001, regia a instituit o taxa pe apa de ploaie cazuta. Vehement contestata atit de populatie, cit si de agentii economici, aceasta taxa si-a dovedit din plin eficacitatea. Conform celor declarate de reprezentantii regiei, veniturile provenite din acest impozit se ridica lunar la 3 milioane lei. Un calcul matematic arata ca profitul net de 10,7 milioane lei, inregistrat in 2006, poate fi acoperit numai din "taxa pe apa de ploaie" in aproximativ 3 luni si jumatate. Oficialii RAJAC sustin ca nu este vorba despre o "taxa", ci despre un serviciu care este tarifat. "Nu este o taxa, cum gresit este perceputa de cei mai multi, ci un serviciu de canalizare a apei pluviale care se plateste. Aici intra colectarea, transportul, tratarea si epurarea apei respective. In plus, uneori cheltuielile sint mai mari decit veniturile incasate, deoarece apa de ploaie vine mai incarcata decit apa normala care ajunge in canalizare. Lunar, veniturile din aceasta taxa sint in jur de 3 milioane lei. Oamenii nu se gindesc la faptul ca tot acest serviciu implica o serie de cheltuieli cumulate, atit cu substantele folosite la tratarea apei, cit