Marţi şi miercuri, reprezentanţii Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România organizează la Răchiţele, satul natal al premierului Emil Boc, acţiunea de deshumare a luptătorului anticomunist Teodor Şuşman senior.

Operaţiunea va fi executată de o echipă specializată în astfel de acţiuni, coordonată de către Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, implicarea acestuia fiind solicitată oficial instituţiei muzeale clujene de către urmaşii defunctului. În echipa de arheologi se mai află Paul Scrobotă, arheolog specialist şi director al Muzeului de Istorie din Aiud, Horaţiu Groza, arheolog specialist la Muzeul de Istorie din Turda, şi Marius Oprea, arheolog specialist şi coordonator al CICCR.

Grupul Şuşman din Apuseni

Grupul „Teodor Şuşman” reprezintă unul dintre cele mai importante repere ale rezistenţei anticomuniste româneşti. Denumirea grupului a fost dată de familia Şuşman din Răchiţele, care a avut un rol determinant pe tot parcursul evenimentelor desfăşurate în zona Munţilor Vlădeasa din Apuseni, în perioada 1948-1958.

Soţii Teodor şi Ecaterina Şuşman

Cauzele care au dus la constituirea grupului sunt similare celor care au determinat şi apariţia altor grupări de partizani şi au fost reprezentate de procesul de stalinizare în care a fost angajată societatea românească după cel de-Al Doilea Război Mondial. Grupul nu şi-a propus acţiuni concrete de sabotare a regimului comunist, membrii lui au fugit în munţi de teama represiunilor, a puşcăriei, fără însă a-şi propune ceva efectiv după această fugă. Acţiunile lor armate vizau doar aprovizionarea personală, obţinerea de materiale şi informaţii, precum şi găsirea unui adăpost temporar, arată CICCR.

Membrii organizaţiei erau conjunctural împreună, ei nu aderaseră la aceeaşi luptă, doar supravieţuiau mai bin