Regizorul Nicolae Mărgineanu, cel care a pus şcoala românească de psihologie pe harta lumii, a realizat un documentar cutremurător despre una din nenumăratele victime ale temniţelor comuniste. De data aceasta personajul este chiar tatăl său, prof. univ. Nicolae Mărgineanu, psiholog recunoscut, şi înainte, şi după teribilii ani de încarcerare, drept o somitate în domeniul său. „Pentru mine acest film a fost o datorie faţă de tatăl meu",a declarat regizorul pentru România Liberă. „Acum că l-am făcut mă simt uşurat, mă simt bine. Iniţial, m-am gândit să fac un film artistic, dar nu am reuşit. Mă simţeam dator şi am aşteptat foarte mult până să-l fac. Chiar dacă pare că e lin şi curge, a fost destul de greu de realizat, a durat cam un an de zile", a adăugat Mărgineanu.
Viaţa lui Nicolae Măgineanu, născut în 1905 în satul Obreja, judeţul Alba, s-a derulat pe fundalul unor schimbări dramatice din istoria României. După cum apare şi pe prezentarea documentarului, viaţa lui a început în Imperiul Austro-Ungar. „S-a născut sub Franz Iosef şi a murit sub Ceauşescu", a fost martor al Unirii din 1918, a trăit sub trei regi şi a parcurs toate dictaturile din ţară, de la cea regală la cea legionară, apoi cea antonesciană şi cea comunistă. Nu a făcut niciodată politică şi nu a fost membru al nici unui partid. Era în plină afirmare profesională şi publicase deja 12 cărţi de specialitate când a fost arestat, în 1948. Imediat opera i-a fost interzisă. A făcut 16 ani şi două luni de închisoare, trecând prin puşcăriile Malmaison, Jilava, Piteşti, Aiud şi Gherla. După ce a fost eliberat s-a rugat la Dumnezeu ca măcar 16 ani să mai trăiască. Moare la Cluj, bolnav de cancer, la 16 ani după regăsirea familiei.
De altfel, titlul documentarului face trimitere la cartea sa de memorii, „Amfiteatre şi închisori", publicată post-mortem la editura Dacia, în 1991, şi la volumul „Nicol