Imaginându-ne că faţă de varianta în proiect a bugetului de stat pentru anul viitor nu vor interveni modificări majore în procesul legiferării, recurgem la o micro-analiză privind corelaţia deficit - investiţii. Mai precis, aducem în discuţie măsura în care se respectă în materie de planificare bugetară regula ”de aur” a finanţelor publice.
Potrivit acesteia, deficitul trebuie să fie întrecut, ca mărime, de nivelul alocărilor bugetare pentru investiţii. Altfel spus, dacă tot ne îndatorăm, să o facem pentru dezvoltare, şi nu pentru consum imediat. Sesizabilă prin urmărirea raportului investiţii/deficit (RID), regula în cauză poate garanta o dezvoltare de tip sustenabil, motiv pentru care factorul guvernamental nu ar trebui să o neglijeze. Privind la macro-cifrele lui 2013, pe metodologia europeană de angajamente, deficitul bugetar a scăzut la 2,6% din PIB, faţă de 3,0% din PIB (cifră definitivă) în 2012. Dacă valoarea cheltuielilor de investiţii este de 2,4 ori mai mare decât deficitul, este clar, regula amintită se poate spune că a funcţionat. Nu la fel au stat lucrurile în perioada 2009-2011, când RID abia a atins valoarea 1 (unu). Ba chiar, în anul instalării crizei de la noi (2009), valoarea RID a fost de 0,91. Pentru 2014, la un PIB de 658.615 milioane lei (cca. 148 mld. Euro), se contează pe un nivel al RID de 2,73 (6% fiind prognozată ponderea cheltuielilor de investiţii în PIB şi 2,2% - deficitul ESA). În expresie absolută, valoarea cheltuielilor de investiţii este de 39,7 miliarde lei, depăşind-o cu 3,5 miliarde lei pe cea a anului 2013. Structura respectivelor cheltuieli include sumele aferente programelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, cheltuielile de capital şi cele aferente programelor cu finanţare rambursabilă, precum şi alte transferuri de natura investiţiilor. Componenta majoritară (peste 50%) o constituie cheltuielil
