Christine Lagarde, ministrul francez de finanţe, poate deveni prima femeie director general al FMI, susţinută de europeni. Sursa: REUTERS
SUA şi Europa, pe de o parte, şi marile puteri economice ale zonelor emergente, de cealaltă parte, sunt cele două mari forţe care se întrec până pe 30 iunie pentru postul de director general al FMI, lăsat liber de Dominique Strauss-Kahn. Europa a deţinut şefia Fondului încă de la crearea instituţiei, după al doilea război mondial, în timp ce Banca Mondială este în mod tradiţional condusă de SUA. Americanii au totodată controlul asupra numărului doi din FMI.
Europa încearcă să menţină influenţa asupra postului, susţinând-o la unison pe Christine Lagarde. Oficialii chinezi nu au sprijinit în mod public niciun candidat, dar Thailanda şi Filipine îl sprijină pe ministrul de finanţe din Singapore, Tharman Shanmugaratnam.
Deşi nu există un consens, Lagarde ar putea avea contracandidaţi puternici. Fostul guvernator al băncii centrale a Braziliei, Arminio Fraga, economistul sudamerican Trevor Manuel şi Shanmugaratnam sunt potriviţi pentru şefia FMI, spunea recent Raghuram Rajan, fost economist-şef al FMI.
ALEGERI
Care este miza şefiei Fondului Monetar
Miza şefiei Fondului sunt zecile de miliarde de dolari de care dispune FMI pentru a veni în sprijinul economiilor din întreaga lume. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, spunea recent că Europa este cea mai îndreptăţită să preia şefia Fondului, ţinând cont de problemele cu care se confruntă zona euro.
Însă Arturo Porzecanski, profesor de economie la Universitatea din Washington, spune că tocmai problemele Europei fac ca numirea unui director FMI din această zonă să genereze un conflict de interese.
"Acum este nevoie mai mult decât oricând ca problemele Europei să fie rezolvate în mod imparţial"