Luarea cu asalt a barierelor lingvistice, tot mai vehementa de cand cu globalizarea, ne confrunta din cand in cand cu situatii nostime, caraghioase, sau de-a dreptul stupide. Cuvinte, toponime, marci ori simboluri pot provoca, in contact cu o arie culturala straina, reactii paradoxale, mergand de la surasul sugubat pana la scandalizare si proteste. Stiam cu totii, inca de pe bancile scolii, de pilda, ca orasul croat Pola, port al peninsulei Istria, se numeste de fapt altfel; simpla amintire a acestui gand echivoc starnea prin clasa chicoteli imberbe.
Imi amintesc o istorie oarecum inrudita, petrecuta prin anii '60 in redactia unei reviste de stiinta popularizata, care scotea si un supliment literar. O preadistinsa doamna, convinsa prin staruintele redactorului de la suplimentul literar sa-si incerce talentul, s-a prezentat la el cu o povestire a carei actiune aventuroasa se petrecea in jungla, la izvoarele fluviului Congo.
Cum in text aparea de mai multe ori numele unuia dintre principalii afluenti, Lualaba, si cum el se jena sa-i explice ce anume il deranja pe redactorul-sef (presa avea pe atunci alte rigori...), s-a gandit sa-i ceara autoarei sa aleaga tarmul unui alt afluent al monumentalului fluviu ca loc de desfasurare; a fost insa sfatuit de catre specialistul in geografie al redactiei sa renunte, intrucat numele celuilalt afluent important era, pentru romani, inca si mai deochiat: Luapula.
In zilele noastre, numele de firme, de marci, de produse au ajuns sa dea destula bataie de cap, caci in circuitul international care sfideaza orice fruntarii, nu numai aspectele juridice ale patentarii si ale proprietatii intelectuale, ci si cele de natura culturala si lingvistica, denotatia si conotatia, limba literara, dialectele, jargonul, chiar si argoul joaca un rol in succesul sau esecul comercial.
Exista firme specializate in elaborar
