Pentru prima data in perioada postdecembrista, directorii SRI si SIE au fost selectati din afara partidelor aflate la guvernare, desi nu neaparat din afara cercului presedintelui Basescu. Acest lucru nu garanteaza automat neamestecul politic, dar evolutia din ultima vreme a principalelor servicii secrete autohtone sugereaza ca acestea au fost nevoite sa se schimbe sub presiunea NATO si ca anumite derapaje sesizabile sunt mai degraba rafuielile unor mici grupuscule pe care directorii Serviciului Roman de Informatii nu au vrut sau nu au putut sa le clinteasca in ultimii 17 ani. ONG-urile despre mostenirea fostei Securitati Principalele servicii secrete, Serviciul Roman de Informatii (SRI) si Serviciul de Informatii Externe (SIE), au fost angrenate in primii ani dupa 1989 in jocuri politice subterane, afaceri dubioase si campanii de intoxicare, astfel incat credibilitatea lor pe plan extern a intarziat destul de mult, iar pe plan intern suspiciunile continua sa persiste. Mai multe organizatii neguvernamentale reunite in Coalitia pentru o guvernare curata atrag, de pilda, atentia ca: "Nominalizarea in fruntea SRI, unul din serviciile banuite ca au utilizat in scop politic mostenirea fostei Securitati, a unui reprezentant al partidului in care era membru si Omar Hayssam, om de afaceri sirian banuit de terorism, nu este de natura sa redea increderea publicului in aceste servicii". SRI - jocurile continua Fostul senator PSD George Maior, noul sef al SRI, are dificila sarcina de a reface imaginea acestui serviciu, care inca mai pastreaza in randurile sale ofiteri din fosta Securitate. Din cei 17 ani de existenta, SRI a fost condus vreme de 13 ani de fideli ai fostului presedinte Ion Iliescu. Sub conducerea directorului sau fondator, Virgil Magureanu, SRI a continuat o perioada relativ indelungata practicile Securitatii. Manipularea prin dosarele politiei politice a reg