Într-un interviu acordat publicaţiei britanice The Guardian, semioticianul şi scriitorul Umberto Eco vorbeşte despre noul lui roman, \"Cimitirul din Praga\", despre evoluţia cărţilor, dar şi despre fostul premier italian, Silvio Berlusconi.
Scriitorul, care împlineşte în ianuarie 2012 vârsta de 80 de ani, spune că "o carte ar trebui să fie judecată la zece ani după ce a fost citită şi recitită. Am fost definit întotdeauna ca erudit şi extrem de filosofic, prea dificil".
Cu o carieră de 30 de ani în lumea academică şi colaborări la emisiuni culturale, Umberto Eco a început să scrie ficţiune "dintr-un accident". O prietenă i-a propus să scrie o carte poliţistă de mici dimensiuni, pentru o serie pe care o pregătea. El i-a răspuns că poate să scrie o carte de 500 de pagini şi să plaseze acţiunea în Evul Mediu. Aşa s-a născut "Numele trandafirului". "Uneori, spun că urăsc "Numele Trandafirului", pentru că, poate, cărţile pe care le-am scris apoi poate erau mai bune. Dar asta li se întâmplă multor scriitori. Gabriel Garcia Marquez poate să scrie încă 50 de cărţi, dar va fi întotdeauna asociat cu "Un veac de singurătate". De câte ori public un nou roman, vânzările la "Numele trandafirului" cresc. Care, apropo, costă mai puţin, pentru că are copertă de hârtie. Care este reacţia? "O nouă carte a lui Eco"", explică el, râzând.
"Oamenii sunt sătui de lucruri simple!"
"Am avut întotdeauna o aplecare spre narat. Am scris primele povestiri pe la 10 sau 12 ani. Toate cercetările mele ulterioare au structura unui film poliţist", explică Eco.
Noua carte, "Cimitirul din Praga" a fost acuzat deja de antisemitism, însă semioticianul susţine că numai cititorii slabi pot înţelege asta! "Nu eşti responsabil pentru înţelegerea perversă a cărţilor tale. Preoţii catolici spun să nu le dai fetelor tinere "Madame Bovary", pentru că s-ar pu
