Azi se împlinesc 33 de ani de la marele cutremur din 1977, care a ucis 1.542 de oameni şi a accidentat alţi 10.000. Deşi au trecut mai bine de trei decenii, imobilele şubrede stau tot neconsolidate, iar Capitala a fost împânzită de turnuri din sticlă care sunt mai nesigure decât blocurile comuniste. Recentul cutremur din Chile ne reaminteşte cât de vulnerabili suntem. Mastodonţii din fier şi sticlă care s-au ridicat în ultimii ani, precum ciupercile după ploaie, nu rezistă la un seism puternic, nici măcar cât blocurile comuniste. Sunt imobile flexibile care se îndoaie precum trestia şi din acest motiv nu sunt indicate pentru cutremurele cu perioadă mare de oscilaţie, cum este cel vrâncean.
"În Bucureşti, construcţiile făcute pe schelet metalic nu rezistă decât dacă sunt îmbrăcate în beton, practic blocurile vechi din beton armat ţin mai bine decât turnurile noi, care sunt îmbrăcate în sticlă", spune arhitectul Camil Roguski, fost director al trustului Carpaţi. Există multe alte capitale din lume unde aceste turnuri sunt foarte potrivite, nu însă în Bucureşti.
"Vrancea dă perioade de vibraţii mari, iar aceste turnuri sunt foarte flexibile şi deci şi ele au perioade de vibraţii mari. Asta înseamnă că cele două perioade pot coincide şi atunci structura cedează", explică Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului.
CUTREMURUL E CA UN VAL
Câte clădiri vor colapsa la un cutremur cu o magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter? Răspunsul la întrebare depinde de foarte multe variabile: teren, poziţia blocului faţă de direcţia Vrancea, forma imobilului, distanţa dintre clădiri, de alte necunoscute şi nu în ultimul rând de hazard.
"Cutremurul este ca un val, atunci când vine şi se loveşte de un colţ mai rezistent se întoarce şi vine şi mai înalt. Se poate să fie şi invers, adică să
