Nici astăzi dimineaţă nu au fost demolate casele în care încă mai există familii. Majoritatea celor care au locuit ilegal în această zonă au înţeles că trebuie să plece şi au „lichidat“ deja afacerile din Zagen.

Şi-au vândut animalele, şi-au dărâmat casele şi au salvat tot ce mai puteau vinde: garduri, acoperişuri, materiale de construcţie. Drumul până la Tulcea este, însă, lung, şi preţul plătit pentru trasportul acestor produse este mult prea mult pentru posibilităţile lor: „A strâns vecinul şi a venit o maşină să-i ducă lucrurile în oraş. I-au cerut 400.000 (40 de lei) pentru un transport. Ce ne facem noi, de unde să avem bani?“, spune o bătrână de 79 de ani în timp ce îşi îndeasă lucrurile într-un cărucior de butelii.

Astăzi dimineaţă buldozerul a intrat din nou în casele părăsite. Mici fermieri au vândut tot şi s-au mutat la casele din oraş. Restul oamenilor încă îşi caută rudă care să aibă grijă de ei, să le ofere un acoperiş.

În cartier umblă şi vorba că ar exista centre pentru persoanele fără adăpost. „Am auzit că undeva în Dallas e un centru pentru cei care nu mai au case. O să mergem să ne interesăm, să vedem ce putem face pentru a sta la ei“, spune un tânăr, venit să-şi ia prietenii la el la curte.