Premierul Victor Ponta încearcă să atragă Italia de partea grupului "Prietenii coeziunii" - statele care cer menţinerea unor alocări substanţiale în exerciţiul financiar al UE 2014 - 2020 pentru fondurile structurale şi de coeziune - pentru că lupta pentru bani în contextul crizei economice se anunţă mai dură ca oricând.
România nu are definitivată (sau cel puţin nu este publică) poziţia ca ţară referitoare la exerciţiul financiar viitor, dar ştie că fără sprijin poate pierde mulţi bani.
Problema exerciţiului financiar 2014 - 2020 a fost abordată miercuri-seară şi la întâlnirea de la Roma dintre premierul român Victor Ponta şi cel italian Mario Monti, după ce în cursul zilei ea fusese adusă în discuţie la Bucureşti în diferitele întâlniri ale şefului Parlamentului European Martin Schulz cu oficialii români.
În această săptămână, România ar trebui să anunţe o poziţie definitivă asupra următorului exerciţiu financiar al Uniunii, o chestiune care o priveşte în cel mai înalt grad, având în vedere că actualul exerciţiu financiar ar putea fi ratat din cauza slabei absorbţii, iar cel viitor ar putea-o "penaliza" din start.
În joc este nivelul total de 34 mld. euro care i-au fost alocate României în exerciţiul financiar 2007 - 2013 şi care, în opinia Bucureştiului, ar trebui să rămână în exerciţiul financiar viitor măcar la acelaşi nivel.
Oricum, administraţia de la Bucureşti se aşteaptă ca sumele să fie reduse (speranţa este să nu fie reduse drastic) pentru că, după cum spune ministrul integrării Leonard Orban, ar fi minunat dacă bugetul UE s-ar reduce cu doar 50 mld. euro cum a propus preşedinţia cipriotă a Uniunii.
Poziţia Italiei este una de mijloc, nu face parte nici din grupul ţărilor care cer vocal menţinerea alocărilor pe fonduri structurale, dar nici din cel care cere reducerea drastică a bugetului UE - cel puţin 100 mld. euro. @