După un deceniu de vremuri bune, politicienii din întreaga lume au ajuns să conştientizeze că este nevoie de reduceri dureroase ale cheltuielilor şi majorări de taxe, pentru a reface finanţele publice afectate de cheltuieli exagerate şi criza economică. Din SUA până în Grecia se fac planuri de reducere a cheltuielilor, în timp ce în România măsurile de austeritate extrem de dure provoacă un val de furie populară, scrie Financial Times (FT) în ediţia de miercuri, citat de Agerpres.

Dacă guvernul român mai avea vreo îndoială legat de impopularitatea recent anunţatului pachet de măsuri de austeritate, aceasta a fost probabil risipită săptămâna trecută, când protestatarii adunaţi în faţa parlamentului au dat foc efigiilor mai multor miniştri.

Potrivit FT, măsurile de austeritate din România sunt dure chiar şi după standardele UE: reducerea cu 25 la sută a salariului pentru cei 1,4 milioane de angajaţi din sectorul public, concedierea a 200.000 de bugetari şi reducerea cu 15 la sută a pensiilor şi ajutoarelor de şomaj. Miniştrii insistă că fără acest pachet de măsuri deficitul bugetar ar ajunge anul acesta la peste 9 la sută iar FMI ar fi forţat să oprească plata ajutorului financiar atât de necesar.

Ministrul de finanţe Sebastian Vlădescu afirma că "guvernul ar fi putut minţi alte şase luni" însă s-ar fi găsit atunci în imposibilitatea de a plăti salariile şi pensiile. Într-o ţară neobişnuită cu protestele de masă, măsurile de austeritate - descrise de social-democraţii din opoziţie drept "genocid social" - au declanşat o furtună de furie populară, care a ameninţat chiar să detroneze guvernul.

Opţiunea guvernului pentru acest tip de măsuri de austeritate a dezvăluit de asemenea tensiunile cu FMI, în condiţiile în care acesta din urmă s-a pronunţat în favoarea majorării taxelor, notează FT. Bucureştiul a respins însă o creşter