Faptele pe care comisarul-şef Traian Berbeceanu le impută celor care i-au orchestrat arestarea arată că în această afacere s-ar putea să nu existe doar „băieţi buni“ şi „băieţi răi“, ci că e vorba despre o răfuială între două grupări de „oameni ai legii“

Evoluţia dosarului „Berbeceanu“ scoate la lumină mari disfuncţionalităţi în relaţia dintre procurorii DIICOT şi BCCO Alba Iulia. Cele două structuri erau obligate să colaboreze pentru cercetarea şi anihilarea grupărilor din sfera criminalităţii organizate. În realitate, cele două structuri se urmăreau reciproc pentru a găsi fapte ilegale săvârşite în timpul activităţii. A fost şi este o luptă de „care pe care“, având în vedere gravitatea faptelor care sunt invocate de fiecare tabără.

O SCRISOARE PREGĂTITĂ DIN TIMP

Activitatea de urmărire a procurorilor şi a ofiţerilor de informaţii din cadrul SRI şi SIPI (fostul „doi ş-un sfert“) s-a concretizat prin dosarul penal deschis împotriva comisarului-şef Traian Berbeceanu. Poliţistul a fost arestat preventiv pentru acuzaţii de sprijinire şi favorizare a unor grupări infracţionale din Hunedoara. Comisarul-şef, devenit între timp erou printre colegii lui, a replicat prin apariţia în mediul online a unor scrisori în care formulează acuzaţii la adresa unor procurori DIICOT şi a unui coleg din cadrul BCCO Alba Iulia.

Berbeceanu ştia că este urmărit, că i se pregăteşte ceva, şi şi-a pregătit din timp „contraatacul“. Acuzaţiile sale sunt îndreptate, în principal, asupra a trei persoane: procurorul Ioan Mureşan, şeful DIICOT Alba Iulia, procurorul Nicolae Cean, fost la DIICOT, în prezent la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, şi subcomisarul Alin Muntean, din cadrul BCCO Alba Iulia.

ITALIANUL SCAPĂ ÎN MOD SUSPECT

În scrisoarea respectivă, Berbeceanu face referire la câteva dosare care nu ar fi fost „lucrate“ cum t