Cu unele excepţii, mult-înfierata analiză livrată de Oxford Analytica face o radiografie corectă a peisajului media actual. Nu poţi contesta, de exemplu, afirmaţia următoare: „O mare parte a presei nu mai este o arenă unde opţiunile politice pot fi discutate serios, ci pare setată să învenineze ceea ce probabil va fi o luptă grea pentru prezidenţialele din această toamnă“. Mă tem că britanicii au dreptate şi când produc aceste fraze: „Strategia posturilor de televiziune controlate de Vântu şi de Voiculescu pare să fie centrată pe reducerea interesului pentru politică. Strategia a avut succes în noiembrie 2008, când participarea la alegeri a căzut sub 40%“.

Înainte de a ajunge la Londra, isteria televizată a intrat în casele românilor, i-a înnebunit, le-a crescut repulsia faţă de politică. Una e să informezi şi alta să faci clăbuci la gură. Una e să dai acces pe ecran unor oameni raţionali şi alta să umpli studiourile cu personaje isterice, rău-intenţionate. În loc de analize pertinente, publicul primeşte scuipături în direct. Politrucii partidelor sunt acompaniaţi de politrucii televiziunilor, căci fiecare are de tranşat – mă-nţelegi? – o problemă de viaţă şi de moarte cu inamicul politic.

Tocmai de aceea, „Adevărul“ a ales să livreze publicului doar informaţii relevante, evitând bălăcăreala politică! Şi nu de azi, de ieri, ci din campania parlamentară de anul trecut. În plus, ziarul şi-a îndemnat cititorii, mereu şi mereu, să meargă la vot, nu să stea deoparte. Dar să voteze pe baza informaţiilor şi a propriei conştiinţe, nu a intoxicărilor.

Iar când vine Oxford Analytica şi prezintă lucrurile exact pe dos, mai că-ţi vine să zici: au şi britanicii prostănacii lor! O primă afirmaţie mincinoasă: „Numai câteva ziare cu proprie­tari străini şi câteva platforme pe internet încearcă să furnizeze conţinut imparţial în relatările lo