Taxa aplicată tranzacţiilor financiare va rămâne probabil un proiect limitat al zonei euro. Iată ce se poate spune după reuniunea miniştrilor europeni de Finanţe, marţi, 8 noiembrie, la Bruxelles. Marea Britanie şi-a reiterat poziţia ostilă aplicării acestei taxe.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Ideea taxării tranzacţiilor financiare a reapărut în urmă cu un an şi jumătate, în plină criză financiară şi ea a fost evocată de Germania. Berlinul dorea să recupereze astfel o parte din banii oferiţi băncilor care au necesitat o recapitalizare.

Astăzi, aflată în atenţia agenţiilor de rating şi simţind că şi economia sa se clatină, Franţa încearcă să vândă ideea atât în cadru european, cât şi la summit-ul G20 de săptămâna trecută.

Această taxare a tuturor tranzacţiilor financiare era dezbătută la Bruxelles în anii '90, sub numele de "taxa Tobin". Respinsă atunci de o majoritate de state membre, ea a fost pusă în sertar şi pomenită ulterior anecdotic.

Acum, lucrurile avansează, dar ele nu vor depăşi probabil limita zonei euro. Comisia Europeană a prezentat în septembrie o propunere prin care această taxă s-ar aplica începând cu 2014. Comisia prevede o taxare cu 0,1% a acţiunilor şi obligaţiunilor şi cu 0,01% a celorlaltor produse financiare.

Franţa, care vede aici o modalitate de a-şi plăti datoriile, dar şi de a reduce speculaţiile bancare ar vrea ca taxa să fie în vigoare încă din 2012. Marea Britanie şi Suedia care nu au adoptat moneda euro, se opun acestei idei şi şi-au reiterat poziţia marţi la Bruxelles. Londra îşi protejează astfel giganţii financiari din The City, pe care se bazează acum o mare parte din economia britanică.

Stockholm a încercat să aplice această taxă în anii '90, dar fără succes, prin urmare se ţine departe de această nouă aventură. Bruxelles, Mihaela Gherghişan, despre taxarea tranzac