Lungimea tronsoanelor de autostradă pe care se circulă în prezent, de 415 km, inclusiv centuri ocolitoare în regim de autostradă, reprezintă doar 25% din angajamentele autorităţilor din România fixate prin reglementări legale, de circa 1.700 km până în anii 2013-2015. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale unui raport al Curţii de Conturi cu privire la construirea şi întreţinerea autostrăzilor - perioada 2005 - 2010.
"Obiectivul general al acţiunii de audit îl reprezintă identificarea principalelor cauze, circumstanţe şi responsabilităţi ale faptului că România nu are autostrăzi la nivelul necesar, nu a construit cât şi-a propus şi, ca urmare, are în exploatare mai puţin de 25% din lungimea totală de autostrăzi convenită cu UE şi reglementată formal prin programe şi proiecte proritare aprobate prin acte normative", se arată în raport.
Raportul identifică mai multe cauze pentru care România nu şi-a realizat obiectivele privind construcţia de autostrăzi.
Între cauzele principale raportul enumeră o serie de disfuncţionalităţi în activitatea CNADNR, precum şi cauze care ţin de conducerile Ministerului Transporturilor şi Guvern.
Raportul de audit, realizat pentru perioada 2005-2010, menţionează, printre altele, schimbările de miniştri, desele schimbări ale AGA, ale Consiliului de Adminstraţie şi ale conducerii Companiei Naţionale de Autostrăzi.
Componenţa Consiliului de Administraţie al CNADNR, modificată de 20 de ori în cinci ani
Iată câteva dintre concluziile raportului:
- "În perioada auditată, 2005-2010, în timpul exercitării mandatului de către 5 miniştri, componenţa Adunării Generale a Acţionarilor a fost modificată de 12 ori, componenţa Consiliului de Administraţie de 20 de ori, postul de director general a fost ocupat succesiv de 9 persoane, pe perioade cuprinse între câteva luni şi un an, iar structura o