Atribuţiile Băncii Centrale Europene (BCE) în domeniul supervizării băncilor din statele membre, cooperarea dintre Autoritatea bancară europeană (care vitează întreaga UE) şi BCE (care îi vizează pe cei 17 membri ai zonei euro), precum şi modul de a separa cele două funcţii ale BCE (politica monetară în zona euro şi supervizarea, care îi vor afecta pe non-membri), sunt principalele aspecte ale compromisului la care au ajuns cei 27 de lideri ai Uniunii Europene, la finalul Summit-ului de iarnă, care a avut loc joi şi vineri la Bruxelles.

Aceste trei puncte blocau acordul la nivelul Consiliului European de câteva luni, Franţa şi Germania fiind cele care aveau poziţii diferite în încercarea de a găsi o soluţie pentru evitarea unei noi crize în Europa. De altfel, instituirea unei supervizări comune a băncilor din zona euro, încredinţată Băncii Centrale Europene /BCE/, este prima etapă a uniunii bancare dorite de liderii europeni tocmai pentru a încerca să împiedice apariţia unei noi crize.

Cum era de aşteptat, cea mai vizată de către ziariştii prezenţi la Summit a fost conferinţa de presă a cancelarului german, Angela Merkel, care a ţinut să atragă atenţia, cu acest prilej, că, Europa are în faţă încă o «perioadă extrem de dificilă » şi nu trebuie « să-şi relaxeze » eforturile de reformă. În opinia liderului de la Berlin, la Summit s-a"realizat deja ceva, însă cred că ne aşteaptă încă o perioadă extrem de dificilă". Merkel consideră că, Europa trebuie să se « aştepte la un an viitor cu creşteri economice extrem de scăzute, chiar negative în anumite ţări, şi cu un şomaj extrem de mare ». Merkel a ţinut să explice că, « procesul de adaptare prin care trebuie să trecem este extrem de dificil şi dureros » din cauza « disciplinei bugetare extrem de laxe » din ultimii ani în Europa şi a « pierderile de competitivitate care nu pot fi recuperate într-un timp scu