O zonă foarte importantă a economiei este cea a exporturilor. Singura componentă care a mers bine în ultimul an și jumătate și care a susținut, aproape de una singură, ieșirea din recesiune.

Schimburile comerciale intră însă și la capitolul riscuri, ce pot duce la neîndeplinirea obiectivelor din Strategie, mai ales că industria auto, cu exporturile Dacia, nu mai beneficiază de programe gen Rabla, iar Nokia are tot mai multe probleme la nivelul companiei-mamă.

Potrivit documentului, exporturile ar urma să crească cu o medie de 13,6% pe an în perioada 2012-2014. „Obiectivul propus este ambiţios, dacă nu chiar optimist. Să creşti cu 13% pe an înseamnă un plus anual de peste patru miliarde de euro, ceea ce este destul de mult“, spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. Principalul risc îl constituie potenţiala deteriorare a situaţiei economice din zona euro. România este extrem de sensibilă la astfel de evoluţii în contextul în care, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, după primele şase luni ale acestui an, peste 71% din exporturi mergeau către ţările UE. De altfel, autorităţile şi exportatorii îşi propun şi o reorientare către alte pieţe, cum ar fi Asia, America de Sud sau Turcia.

Ţara noastră ar putea prelua modelul Poloniei, care a reuşit să evite recesiunea şi datorită faptului că peste 60% din schimburile sale comerciale se făceau cu ţări nemembre ale Uniunii Europene, ţări care au continuat să crească substanţial şi în perioada de criză. Un al doilea risc îl reprezintă diminuarea sau stoparea investiţiilor străine în România, pe fondul înrăutăţirii situaţiei la nivel mondial. Doar patru din primele 100 de companii exportatoare au capital românesc, motiv pentru care exporturile, ca întreaga economie, sunt dependente de finanţările din exterior.

Structura pe domenii arată, de asemenea, o polarizare deloc îmb