» Arta mestesugareasca autentica a fost eliminata treptat din preajma zonelor turistice ale Romaniei, acolo unde au aparut, in schimb, talciocuri pline cu tot felul de "chinezarii" pe post de obiecte de artizanat.

» In Romania mai sunt cateva sute de mesteri populari. Din cauza taxelor mari pe care trebuie sa le plateasca in pietele turistice, acestia isi vand produsele la ei acasa, in magazine proprii sau la marginea drumului.

» Oferta mesterilor romani este diversificata, de la strachini de lut si sculpturi in lemn pana la broderii, instrumente muzicale, oua incondeiate sau impletituri din fibre vegetale.

Pamantul e sarac pentru agricultura, dar bogat pentru olarit. Aceasta este realitatea din comuna harghiteana Corund, realitate la care taranii au fost nevoiti sa se adapteze inca de acum cateva sute de ani. Comuna are 6.000 de locuitori, din care majoritatea se ocupa cu mestesuguri traditionale. Pe langa olari, mai trebuie pusi la socoteala si cojocarii, cioplitorii in lemn si creatorii de jucarii si avem o imagine de ansamblu a "industriei" din zona. Mesterii din Corund au primit permisiunea autoritatilor, in 1542, de a merge la targurile din Transilvania, fara sa plateasca vreo taxa si fara sa aiba nevoie de autorizatie speciala pentru obiectele comercializate. "Noi am supravietuit indiferent de regimurile politice", ne spune Pal Agoston, cel mai mare mester din comuna si presedintele unei asociatii a mestesugarilor locali.

Promisiuni de la politicieni

Asocierea a fost facuta cu putin timp in urma, iar oamenii vor sa obtina finantari europene cu care sa infiinteze niste ateliere cu scop turistic, unde oaspetii sa lucreze, de exemplu, la roata olarului pentru a vedea "pe viu" cum se face un vas. "Noi am vrut asociatia asta si pentru promovarea autenticului", spune Pal Agoston, suparat ca toate "pl