Creşterea preţurilor la alimente pe plan mondial aminteşte de criza de la începutul anilor ‘70. Cåştigaţi sunt exportatorii, iar pierzători vor fi statele cu subvenţii mari în agricultură şi consumatorii. În urmă cu doi sau trei ani, dacă luai trenul sau ieşeai cu maşina pe DN1 din Bucureşti către Braşov, dădeai cåt vezi cu ochii doar de lanuri de porumb şi floarea-soarelui. Acum, aceleaşi ogoare sunt pline de rapiţă. Folosită intensiv la fabricarea bi

Creşterea preţurilor la alimente pe plan mondial aminteşte de criza de la începutul anilor ‘70. Cåştigaţi sunt exportatorii, iar pierzători vor fi statele cu subvenţii mari în agricultură şi consumatorii.

În urmă cu doi sau trei ani, dacă luai trenul sau ieşeai cu maşina pe DN1 din Bucureşti către Braşov, dădeai cåt vezi cu ochii doar de lanuri de porumb şi floarea-soarelui. Acum, aceleaşi ogoare sunt pline de rapiţă. Folosită intensiv la fabricarea biocombustibililor, planta respectivă a ajuns să fie unul dintre vinovaţii pentru creşterea preţurilor alimentelor pe plan mondial. Nu e nicio glumă. Dacă mai adăugăm şi schimbările climatice, creşterea economică puternică la nivel global, ascensiunea veniturilor în ţările emergente şi avansul preţului la produsele petroliere, avem tabloul complet al cauzelor care au determinat criza din industria alimentară.

„Începånd din 2005 - şi pentru prima dată de la începutul anilor ‘70 - preţul alimentelor a crescut substanţial. Din anul 2000, preţul porumbului şi al orezului s-a dublat, în timp ce preţul gråului s-a triplat. Numai în 2007 preţul gråului a crescut cu 52%, în timp ce Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite (FAO) anunţă că indicele său global pentru alimente a crescut cu 40%, comparativ cu un avånt de doar 9% în 2006“, se arată într-un studiu recent al companiei de consultanţă şi audit Deloitte.

Analiştii avert