O cercetare recentă sugerează că apusul unor mari civilizaţii din spaţiul mediteraneean, printre care şi cea greacă, ar fi fost consecinţa unei secete lungi de nu mai puţin de 300 de ani.
Vremea severă lipsită de precipitaţii se poate să fi fost una din cele mai importante cauze ale colapsului câtorva civilizaţii din estul mediteraneean acum aproximativ 3200 de ani. Foametea şi conflictele produse în contextul climatului extrem ar putea oferi o explicaţie plauzibilă a dispariţiei culturii hitite, populaţiei cunoscute pentru talentul în mânuirea carului de luptă care stăpânea majoritatea regiunii antoliene. Aceasta ar fi concluzia unui studiu publicat pe 14 august în publicaţia ştiinţifică PLOS ONE.
Chiar în perioada de apogeu a civilizaţiei Greciei clasice există aminitiri despre o altă cultură pierdută. Să nu uităm că Iliada lui Homer, scrisă în secolul al VIII-lea a.Hr., vorbeşte despre un război legendar în cotextul unei civilizaţii foarte sofisticate de oraşe-stat care au fost confirmate arheologic. “Grecii din epoca clasică ştiau de la bun început că ieşiseră dintr-o eră întunecată”, spune Brandon Lee Drake, arheolog de la Universitatea New Mexico.
Anticul imperiu hitit din Anatolia începe să alunece rapid pe panta decadenţei în jurul anului 3300 a.Hr. Cam în aceeaşi perioadă egiptenii sunt invadaţi de popoarele mării şi civilizaţia miceniană intră şi ea în colaps. În următorii 400 de ani multe oraşe antice sunt arse din temelii, fără să fie vreodată reconstruite.
David Kaniewski, arheolog de la Universitatea Paul Sabatier-Toulouse din Franţa, investighează împreună cu colegii săi nuclee sedimentare din lacul Sarnaca de lângă Hala Sultan Tekke în Cipru. Lacul avusese odinioară ieşire la mare, dar a fost tăiat de aceasta în urmă cu mii de ani. Declinul planctonului marin şi a cantităţii de polen din iarba de mare arată că lacul avuse
