Gh. JURGEA-NEGRILESTI
Troica amintirilor. Sub patru regi
Prefata de Constantin Toiu,
postfata de Dorin Jurgea-Negrilesti, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 2002, 436 p., f.p.
„– Sint nepotul lui Kartamyschew, consulul si delegatul Rusiei la Comisiunea Europeana a Dunarii!
– Nu se poate! a sarit deodata Vinea. [...] Asemenea coincidente [...] se vad numai in romanele ieftine!
– Dar viata – am obiectat – nu stie nici de ieftin si nici de sublim. Ea calca literatura in picioare si...
– Oho! m-a oprit Vinea cu o ironie pe care abia incepeam s-o cunosc. Ma duci in sfere prea abstracte... Mai bine jucam sah.“
Un personaj de roman rusesc
Nascut in 1904, Gheorghe Jurgea-Negrilesti si-a petrecut copilaria in sinul protipendadei din Rusia tarista, iar tineretea – in splendoarea mondena si in colcaiala culiselor politico-diplomatice din Romania interbelica. Mama – Natasa – era fiica consulului rus la Galati, iar tatal – Paul – descendent chefliu al unei vechi familii de boieri moldoveni, avea singe de nobil polonez si era inrudit cu numeroase familii din elita politica a vremii. (Idila parintilor s-a consumat in franceza, rusoaica nestiind romaneste, iar mosierul „inca mai putin ruseste“). Prin 1950, fiul avea sa afle, dintr-o destainuire „hazlie“ a pictorului Theodor („Toto“) Pallady, cauza decesului patern petrecut cind micul Juk avea doi ani: sifilis... Copilul rasfatat al aristocratiei asista cu inocenta la prabusirea a doua imperii, strabate, alaturi de familia materna, Rusia in preajma Revolutiei bolsevice, il insoteste pe mare pe Duiliu Zamfirescu („Duita“) spre Odessa, apoi se refugiaza intr-o Moldova devastata de razboi si tifos. Dupa o copilarie in „epoca tangoului“, maturizarea, inceputa in ritmurile „epocii jazzului“, si-o petrece in zgomotul si furia celui de-al doilea raz