Inspectorii de muncă au lăsat oameni nevinovaţi fără venitul minim garantat. În comuna timişeană Sînandrei, toţi cei 16 localnici care beneficiau de sume până în 250 de lei vor rămâne fără bani
Etelca Fironda are 59 de ani, însă boala şi sărăcia o fac să arate cu cel puţin 10 ani mai în vârstă. A paralizat de la brâu în jos în urmă cu câţiva ani şi nu mai poate coborî din pat decât cu ajutorul soţului său, care are grijă de ea. Nici unul dintre ei nu are pensie. Au muncit toată viaţa pe unde au putut, cu ziua. Singurul lor venit erau cei 200 de lei pe care femeia îi primea de la stat. Începând de luna viitoare, ajutorul nu va mai ajunge la familia Fironda, pentru că femeia nu a depus la dosar o adeverinţă de la AJOFM care să ateste faptul că nu a refuzat niciun loc de muncă. Actul trebuia reînnoit la fiecare trei luni, însă nu a mai fost actualizat încă de acum un an. „Nu am ştiut că trebuie aşa ceva. Sunt vai de capul meu. Am paralizat după un atac cerebral. Ăştia erau toţi banii noştri, două milioane de lei. Mai bine m-ar lua Dumnezeu de pe faţa pământului", spune femeia de abia stăpânindu-şi lacrimile. Într-o cameră mică, unde razele soarelui nu pot ajunge, fără televizor, fără o carte, Etelca Fironda îşi duce viaţa de zi cu zi imobilizată la pat. Banii nu-i ajung nici de medicamente, iar boala se agravează pe zi ce trece.
Ghetoul comunal
Cu cât te îndepărtezi mai mult de centrul comunei, cu atât dispare şi mirajul vieţii la ţară. Ceea ce pentru orăşeni înseamnă aer curat, prilejul de a se întoarce la o viaţă simplă, pentru romii de la marginea satului este o viaţă plină de lipsuri. În casa de chirpici, „tencuită" cu gard de sârmă şi dopuri de plastic, aerul este încărcat de aerul îmbâcsit. Aici stau înghesuite 26 de suflete, copii şi adulţi. Trăiesc din alocaţia copiilor şi cei 106 lei pe care îi primea până acum Ileana Graure. Femeia are 4
