Alegerile anticipate nu pot fi organizate în luna martie - aşa cum susţine opoziţia - dacă se respectă termenele constituţionale şi legale, dar nu este necesar nici ca procedura să dureze până în septembrie, însă declanşarea acestora depinde oricum de voinţa preşedintelui Traian Băsescu.
Opoziţia a solicitat demisia actualului guvern şi declanşarea de alegeri anticipate, Crin Antonescu susţinând că, dacă partidele ajung la consens pe această temă, anticipatele ar putea avea loc până la sfârşitul lunii martie.
În replică, premierul Emil Boc a susţinut că acestea nu pot avea loc mai devreme de luna august, adică cu doar două-trei luni înaintea datei de organizare a celor la termen.
Nici opoziţia, nici puterea nu au făcut referire la vreo consultare pe această temă a şefului statului, deşi dizolvarea parlamentului - pasul necesar pentru anticipate - este un drept constituţional al preşedintelui ţării, de care acesta „poate“ uza, nefiind obligat să recurgă la el nici dacă legislativul respinge învestitura a două guverne.
Conform articolului 89 din Constituţie, „după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură“.
În cursul unui an, parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, mai prevede legea fundamentală.
Prin urmare, preşedintele „poate“ recurge la dizolvarea parlamentului, dacă sunt cumulate două condiţii: legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului „în termen de 6
