Dezbaterile pe teme etice cresc temperatura dezbaterilor publice americane, fiind in acelasi timp un termometru pentru fidelitatea caracterelor din spectrul politic in raport cu valorile morale ale doctrinei pe care o reprezinta, dar si in raport cu ele insele. Problema avorturilor a revenit in prim-planul dezbaterilor publice din Statele Unite in contextul campaniei electorale si a incercarilor grupurilor de advocacy de a impune noi restrictii legislative. Cum competitia in etapa primara a prezidentialelor ii priveste in acest an doar pe candidatii republicani, controversa intre pro-choice and pro-life, adica intre sustinatorii si opozantii avorturilor, zdruncina pozitia acestora in clasamentele zilnice ale sondajelor de opinie. Numeroase publicatii, precum Christian Science Monitor, Business Week, The New York Times sau Washington Post au consemnat, saptaminile trecute, asa-numita "gafa" a candidatului la prezidentiale Herman Cain, intrebat fiind cum va proceda in privinta avorturilor daca va fi cel de-al doilea presedinte afro-american al Statelor Unite. Intr-una din aparitiile de la CNN, Cain declarase ca presedintele nu are "autoritate constitutionala" sa ia atitudine anti-avort si ca aceasta problema trebuie lasata la latitudinea familiei ("whatever they decide, they decide"). Evident, raspunsul sau nu s-a mulat pe convingerile republicane, iar Cain a fost nevoit sa dreaga gafa, in incercarea de a se potrivi mai bine cu sondajele. Asa ca, la citeva zile, a profitat de o aparitie publica in Iowa pentru a se declara un anti-avorturi convins si a afirma ca nu va semna nici o lege privind finantarea avorturilor din banii publici. In fine, aceste noi vorbe, intarite de promisiuni ca va consolida, ca presedinte, toate legile de prevenire a avorturilor, mai mult i-au stirbit din credibilitate, creindu-i imaginea unui pescar in ape tulburi. Competitorul lui Cain in mat