De curând, Comitetul pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară (ENVI) al Parlamentului European a organizat la Bruxelles un atelier pe tema sănătăţii nou-născuţilor, la care au participat reprezentanţi ai DG Sanco, ai OMS Europa, ai societăţilor medicale europene de specialitate şi ai organizaţiilor de pacienţi. Structurată în două părţi – Sănătatea în timpul sarcinii şi Sănătatea nou-născutului, prevenirea bolilor cronice –, întâlnirea s-a concentrat în mod deosebit pe problema copiilor prematuri, al căror număr a crescut în ultimele decenii la nivel european. Prof. dr. Gunta Lazdane (Letonia), manager de program în cadrul OMS Europa, a precizat că, în comparaţie cu alte regiuni ale lumii, în Europa, s-a produs, în privinţa sănătăţii materne şi a nou-născutului, o îmbunătăţire semnificativă, dar inegală. Ea a subliniat descreşterea din ultimele decenii a mortalităţii materne, care este însă influenţată în aceşti ani de criza financiară. Cu 25,48 decese materne la 100.000 de naşteri, România se află pe primul loc între ţările UE. Riscul de deces al mamei la naştere diferă foarte mult între cele 53 de state membre ale regiunii – de la 1 la peste 20.000 în Italia, la 1 la 430 în Tadjikistan –, ilustrând inegalităţile cu care aceasta se confruntă. Printre factorii de risc ai naşterilor premature se numără vârsta mamei, în creştere în Europa, şi factori evitabili: indicele crescut sau scăzut de masă corporală (în majoritatea statelor membre UE, procentul de preobezi şi obezi este de peste 50%), alcoolul şi fumatul (iar restricţiile succesive impuse fumatului în Belgia au fost asociate de fiecare dată cu reducerea cu 3% a ratei prematurităţii), infecţii genito-urinare,stresul şi violenţa sau bolile cronice (în special bolile cardiovasculare şi diabetul, direct legate de riscul de prematuritate şi de conceperea unui copil cu deficienţe). Mesajul pr