Va trece bacul noul ministru al Educatiei? Matematicianul Grigore Moisil era un foarte atent observator al societatii in care traia. De aceea, identifica rapid zonele vulnerabile. Intr-o tableta din anul1970, intitulata "Stiinta si umanism", ilustrul profesor vorbeste de tarele invatamantului romanesc. Rememorand propria adolescenta, cand liceul avea clase de "real" si clase de "modern", Moisil ajunge la distinctia dintre "umanism" si "stiintific", care opera in invatamantul preuniversitar de la sfarsitul anilor '60. (Ceva mai tarziu, vor aparea profilurile "real" si "uman".) Lui Moisil nu-i placea niciuna dintre aceste departajari. Pentru matematicianul transformat intr-o veritabila institutie, singurul criteriu de clasificare era infinit mai simplu: dorinta de a invata. Moisil insista ca elevii sint de doua feluri: cei care vor sa invete si cei care nu vor sa invete. De aici trebuia pornit cu toate ierarhiile, cu toate analizele. Apare, prin urmare, o intrebare. Mai vor elevii de azi sa invete? (Pentru note mari, pentru sine ori pentru societate?) Analizind rezultatele bacalaureatului de anul trecut, s-ar zice ca nu. In fine, pentru a nu cadea in pacatul generalizarii, nu toti, dar prea multi dintre elevii de acum nu mai vor sa invete. In pofida legendelor care-l insotesc, invatamantul romanesc are enorm de multe defecte. Fara a fi o fabrica de prosti, si in niciun caz o fabrica de olimpici, scoala romaneasca se afla intr-o fundatura. Altfel, nu am fi inconjurati de atita "mirla si tirla" - dupa cum se exprima recent cineva. Desi mai pe ocolite, Grigore Moisil punea degetul pe rana: elevii nu vor sa invete cind nici dascalii nu vor sa invete. Raul vine (venea) de sus, nu doar din familie. Cariera scurta, dar lipsita de glorie a Corinei Dumitrescu a tras primul semnal de alarma. Studenta de la "Standford" parea personajul perfect pentru a distruge si putinele lucrur