Sunt microbist de cativa ani buni, urmaresc fotbalul romanesc foarte activ si sunt la curent cu tot ce misca prin sportul romanesc in general. Ma uit la fotbal ca la spectacol, am fost si pe stadioane mult timp, stiu ce inseamna sa fi suporter fidel al unei echipe, stiu ce inseamna sa simti freamatul tribunei. Sunt civilizat, nu ma bat, nu injur, nu sparg seminte, nu ma manifest ca un urangutan scapat din cusca de la zoo, stau cuminte pe scaunul meu si asist la jocul de fotbal. Ma bucur atunci cand echipa mea marcheaza si castiga partida, sufar cand aceasta este dezavantajata de arbitri sau pierde. Trairi normale de suporter civilizat.
Pana astazi am tot crezut in fotbalul romanesc ca se poate schimba in bine, ca putem avea si noi spectatori civilizati, fotbal de calitate, stadioane pline, meciuri spectaculoase, dar astazi am ajuns la concluzia ca nu mai merita efortul. Fotbalul romanesc a ajuns sa insemne timp pierdut, nervi intinsi la maxim si multe frustrari generate de mai multi factori. Iertati-ma dar eu nu mai relationez cu acest sport. Jucatori loviti pe teren, petarde care explodeaza in capul lor, brichete, monede aruncate din tribune, fotbal jucat pe holurile comisiilor, ni se pune viata in pericol pe stadion si din cauza unor indivizi lipsiti de scrupule si fara ei 7 ani de acasa, imaginea fotbalului e la pamant. Eu nu pentru asta am platit bilet, ca sa zic asa.
Am fost pe rand si avocatul apararii, dar in acelasi timp si cel al acuzarii cand a venit vorba de fotbal. Am criticat atunci cand mi s-a parut ceva dubios si anormal si am sustinut ce merita sustinut. Cand unii imi ziceau ca imi pierd timpul uitandu-ma la un meci de Liga 1, ca nu mai am ce vedea, eu le ziceam foarte calm, aveti rabdare ca fotbalul romanesc are potential si sunt meciuri bune. Am avut incredere ca putem avea si noi un fotbal adevarat, ca-n Premier League. M-am inse
