Societatea se grăbeşte şi sîntem obligaţi să ţinem pasul. Tot ce ne înconjoară progresează, se perfecţionează, se vinde, se caută defulări. Prin sex? De ce nu? E o marfă frumos ambalată, omniprezentă pînă la obsesie. Cîteodată ai senzaţia că viaţa ta e un film ce abundă de secvenţe-clişeu încărcate cu un erotism comercial, de duzină. Vara trecută, la Vama Veche. Noapte cu lună plină. Sufăr de o depresie pasageră. Cu un casetofon sub braţ, plec singură pe plajă cu intenţia de a-mi analiza viaţa. Mă opresc undeva, printre corturi, departe de cîrciumile aglomerate. Linişte, doar marea. Dau drumul la cas - o muzică a sferelor şi încep să meditez. După un timp, simt că se întîmplă ceva straniu în preajma mea. Surprind cîteva siluete; patru sau cinci perechi fac dragoste pe plajă, în diverse poziţii, doar la cîţiva metri de mine. Mă prefac că nu-i observ şi încerc să revin la starea contemplativă de mai devreme. Nu reuşesc; perechile se apropie ameninţător de mine şi de casul din care se revarsă muzica, ca nişte fluturi atraşi de un bec. Aproape că m-au încercuit şi-şi văd nepăsătoare de treabă. Enervată, opresc casetofonul şi plec. Perechile dezamăgite se retrag în corturi. Am înţeles: aveau un cadru romantic asigurat, însă ambianţa era incompletă. Fără muzica sferelor, amorul liber n-ar fi avut nici un farmec! Un fast-food bucureştean foarte popular. La o masă, un grup de adolescente beau cola, fumează şi sporovăiesc. După ce epuizează o serie de subiecte cum ar fi şcoala, moda, tampoanele şi regimurile de slăbire, trec cu nonşalanţă la capitolul "bărbaţi". Încep prin a-i studia pe cei din jur. "Zi, fată, ţi-ai pune-o cu ăla?" "Tu nu vezi ce naşpa e?" "Da, da' are brad mişto!" "Nu seamănă puţin cu Banderas?" Apoi, continuă discuţia cu mărturisirile şi cu confesiunile. Două sînt îndrăgostite fără speranţă şi suferă, una îl iubeşte platonic pe proful de sport, iar u