Fiecare familie are propriile-i ritualuri de Crăciun. Sunt gesturi repetate de la an la an şi care capătă valoare de simbol. La Curtea Regală a României, protocolul a fost fixat în 1866, de Carol I.
Castelul Pelişor este una dintre reşedinţele oficiale actuale ale Casei Regale a României, alături de Palatul Elisabeta şi Castelul de la Săvârşin
Foto: Victor Stroe/Jurnalul Naţional
Dorindu-şi ca poporul său să îl perceapă ca pe un apropiat lui, Carol I a decis încă de la început ca familia conducătoare să petreacă Sărbătorile creştine alături de oameni. Reşedinţa Principelui Carol de Hohenzolern (devenit apoi Regele Carol I al României) a intrat în rândul oricărei case de român: de Crăciun preotul venea cu "sfântele icoane", iar la 5 ianuarie (în ajunul Bobotezei) o sfinţea cu aghiazmă. Singura deosebire: nu venea un oarecare preot de mir, ci însuşi Mitropolitul Primat, împreună cu înaltul cler. Chiar dacă nu era de credinţă ortodoxă, Carol I a impus o relaţie strânsă a Casei Regale cu Biserica, inducând această conduită şi urmaşilor săi (copiii lui Ferdinand şi ai Mariei vor fi, de altfel, botezaţi în credinţa ortodoxă).
SĂRBĂTOARE DE FAMILIE
Într-o lucrare recentă, având ca temă ceremonialul Curţii Regale a României, dna Alexandra Arnăutu, secretarul Casei Regale, nota cum decurgea Ajunul Crăciunului, la Palat: "Garda Palatului prezintă armele. Mitropolitul este primit în capul scării de onoare de către «oficerulu de ordonanţă şi la intrarea apartamentelor de recepţiune de către Adjutantul Domnescu de serviciu» care îl conduce în salonul roşu.
Aici Mitropolitul şi cei ce îl însoţesc îmbracă odăjdiile. Apoi, Mareşalul Curţii îl conduce în apartamentele unde se află Majestăţile Lor. Aici au loc rugăciunile specifice ajunului Naşterii Mântuitorului. Casa Civilă şi cea Militară asistă în mare ţinută. În curs