Israelienii şi palestinienii au început negocierile acum două decenii pentru a găsi o soluţe la conflictul din Orientul Mijlociu. Atunci de ce a rămas problema aceasta nerezolvată până acum?, se întreabă jurnaliştii de la publicaţia „GEO"
Problema este că două popoare se luptă pe un teritoriu care se întinde de-a lungul mării Mediterane, teritoriu rămas moştenire după destrămarea Imperiului Otoman.
Regiunea a fost sub mandat britanic pentru Palestina în 1920. La sfârşitul secolului XIX, această zonă avea de 18 ori mai mulţi arabi decât evrei. Apoi antisemitismul a început să se manifeste în Europa şi din această cauză a venit ideea creării unei patrii pentru evrei chiar pe Tărâmul Sfânt.
Imigranţii au început să vină în Palestina şi, în 1947, Naţiunile Unite au propus să separe teritoriul în două state: unul arab, altul evreiesc.
Evreii au acceptat propunerea, dar arabii nu. Noul stat al Israelului a trebuit să se lupte pentru existenţă. Sute de mii de arabi au fugit din Israel în timpul războiului dintre anii 1948 şi 1949. Dar apoi, aceşti arabi şi-au dorit o ţară proprie. Ei se denumesc, în zilele noastre, palestinieni.
Care sunt punctele sensibile
Palestinienii solicită să li se dea înapoi Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est. Aceste zone arabe au fost ocupate de Israel încă din Războiul de şase Zile din 1967 (Israel s-a retras din Gaza, dar are acces liber-restricţionat în interiorul şi în afara aceastei zone). Mai mult, aproape 300.000 de evrei locuiesc numai în Cisiordania, deşi legile internaţionale susţin că ei sunt o prezenţă ilegală.
Un al treilea punct de dispută este situaţia celor 1,4 milioane de refugiaţi arabi care trăiesc în taberele din Iordania, Siria, Liban şi a teritoriilor palestiniene. Vechiul lor cămin este Israelul de azi, casele refugiaţilor fiind acum ocupate de israelieni.
De ce nu se
