O situatie paradoxala la Iasi, prin care se cheltuiesc sute de milioane de euro. Pina in 2018, tot judetul trebuie sa aiba apa curenta si canalizare. Investitiile vor ajunge la uriasa suma de 12 mii de miliarde lei vechi, de trei ori bugetul municipiului pe 2006. Pentru ca asa s-a negociat la nivel de Guvern cu UE, sume impresionante din banii comunitari sau ai Guvernului sint investite la Iasi in aductiuni de apa. Cum taranilor nu le convine sa plateasca apa, majoritatea pompelor din sate stau nefolosite si ruginesc de ani buni. Ca sa realizati proportiile acestei investitii nefolositoare deocamdata, va spunem ca banii ar ajunge pentru a asfalta complet de trei ori toate drumurile judetene neasfaltate in acest moment, in lungime de 600 km. Iata insa paradoxul: normele UE privind gradul de civilizare pun accent mai mult pe apa decit pe drumuri. Dezvoltarea economica nu poate avea insa loc in afara unei infrastructuri rutiere. Un sfert din comunele din judet are dupa ce bea apa, restul merge cu galeata la fintina. In sase ani au fost alocate pentru alimentarea cu apa si canalizare, prin diverse programe, fonduri de peste 96 milioane lei noi. Investitiile au fost facute insa "ca sa fie", sefii RAJAC recunoscind ca in marea majoritate a comunelor banii cheltuiti pe aductiuni de apa sau canalizari nu se vor recupera niciodata. "Pentru ca o regiune sa se dezvolte economic, trebuie sa duci acolo drumuri, apa si canalizare. Trei lucruri care trebuie duse la tara pentru ulterioare investitii si pentru confortul oamenilor", a declarat Ioan Toma, directorul RAJAC. In urma programelor de apa de la nivelul judetului, au fost trase 730 km de conducta. Practic, in sase ani au fost montate conducte care ar putea ajunge pina la Timisoara. Toate acestea in conditiile in care, pina in 2018, intreg judetul ar trebui sa beneficieze de alimentare cu apa si canalizare. Teoretic, in 11 ani