ANALIZĂ . Fondurile europene, dar şi reducerea evaziunii fiscale şi a risipei banului public sunt soluţii pentru suplimentarea bugetului. Sursa: REUTERS
Intenţii bune pentru ca salariile bugetarilor să revină la nivelul de dinainte de tăierea din 2010 există, la fel cum există consens politic pentru această măsură. Ce nu există încă până în acest moment este sursa clară a celor aproximativ 2 miliarde de lei, bani necesari pentru recuperarea salarială.
"Reîntregire, nu majorare"
În mai puţin de o săptămână de când preşedintele Traian Băsescu a cerut în Parlament guvernului să găsească soluţii pentru ca salariile angajaţilor la stat să fie reîntregite de la 1 iunie, decizia este ca şi luată.
Ieri, coaliţia de guvernare a decis să suţină măsura. "De principiu, toată Coaliţia şi în primul rând preşedintele ţării şi PDL susţin acest punct care se află în programul nostru de guvernare", a spus, ieri, Roberta Anastase, şefa Camerei Deputaţilor. Aceasta a precizat că nu este vorba de o majorare a salariilor, care nu ar putea fi realizată cu şase luni înainte de alegeri, ci de "reîntregirea lor".
Şeful statului a argumentat, într-un interviu acordat EVZ, că o majorare de salarii ar însemna, pe de o parte, reducerea deficitului bugetului de pensii, iar pe de altă parte, o stimulare a consumului intern.
Pentru a obţine aceste beneficii, este nevoie de bani în plus, astfel încât să nu încălcăm limita de deficit bugetar convenită cu FMI şi Comisia Europeană.
În opinia preşedintelui
UNPR, Marian Sârbu, soluţia constă în atragerea banilor europeni. Acesta a spus că România are ca obiectiv în acest an atragerea de fonduri europene de 6 miliarde de euro şi că majorarea salariilor bugetarilor trebuie însoţită de o absorbţie cât mai bună a acestora.
Iar fostul ministru de Finanţe Gheorghe Ialomiţ
