Memoria spectatorilor este de multe ori scurtă, dar in ceea ce-l priveşte pe Aurel Cioranu am descoperit fericită că nu sunt mulţi cei care nu-şi amintesc de rolurile lui. E suficient să le aduci aminte de tănărul care tachina damele straşnic in "D-ale carnavalului", de Cetăţeanul turmentat din "O scrisoare pierdută" sau de rolul din "Păcală".
Mă ingrozeşte sinceritatea dezarmantă a acelor tineri care mărturisesc că ei nu au auzit de Amza Pellea, George Constantin, Emanoil Petruţ sau George Vraca.
Memoria spectatorilor este de multe ori scurtă, dar in ceea ce-l priveşte pe Aurel Cioranu am descoperit fericită că nu sunt mulţi cei care nu-şi amintesc de rolurile lui. E suficient să le aduci aminte de tănărul care tachina damele straşnic in "D-ale carnavalului", de Cetăţeanul turmentat din "O scrisoare pierdută" sau de rolul din "Păcală". O Balanţă sensibilă şi iertătoare, Aurel Cioranu s-a născut la 17 octombrie 1929 la Bucureşti. S-a hotărăt să devină actor la 15 ani, iar la 20 deja era student la Institut.
CĂLDURĂ. Un actor extraordinar, Aurel Cioranu şi-a păstrat autenticitatea, dimensiunea tragică neobişnuită la actorul comic, intălnită atăt de rar. La vremea cănd filma "D-ale carnavalului" a cunoscut mari spirite ale teatrului romănesc, precum Alexandru Giugaru, Birlic, Ion Lucian, Vasilica Tastaman, iar filmul are şi azi o prospeţime incredibilă. Aurel Cioranu a urcat de tănăr pe scenă, ştie ce inseamnă să ai alături de tine un om pe care să te poţi baza in acel imprevizibil spaţiu, sub reflectoarele puternice, in ochiul unui public ce nu uită secundele de ezitare. A avut un talent nativ de a reproduce realitatea pe scenă. Dar şi o inimă mare, voioasă, sensibilă, caldă. Generos, binevoitor, se dăruia fără rezerve tuturor.
TEATRU ŞI FILM. Ce amintiri ne leagă de el? Intămplări hazlii sau nehazl